Posted by : Matei Gavris duminică, 26 mai 2013




Scortisoara se obtine din scoarta ramurilor unui arbore cultivat in regiunile tropicale din Asia si tarile riverane Oceanului Indian. Prin uscare se infasoara in ea insasi si formeaza batoane fragile asemanatoare unor tuburi. Secole la rand a fost considerata la fel de pretioasa ca si aurul, fiind extrem de scumpa si accesibila doar clasei bogate. In secolul al XVI-lea figura in 67% din retetele culinare ale Frantei.

Foarte apreciata pentru savoarea ei parfumata, scortisoara se foloseste in Europa si America in preparatele dulci (diverse deserturi, compoturi de fructe, prajituri cu mere, dovleac, etc), cereale pentru micul dejun, ceaiuri si bauturi reconfortante pentru serile de iarna. In Africa de Nord, Grecia si Orient se adauga si in mancarea sarata, in special in cea cu carne de pasare la sfarsitul gatirii ca sa nu devina amara. In India scortisoara intra in compozitia amestecului de condimente curry, nelipsit din bucataria traditionala.

Care sunt beneficiile scortisoarei

 

Scortisoara este atat de concentrata in antioxidanti, incat o mica portie din aceasta aduce o contributie deloc de neglijat la aportul zilnic de antioxidanti. Conform unui studiu american, scortisoara este alimentul care, dupa pudra de cacao, are cele mai multe proantocianidine, antioxidanti puternici din lumea vegetala. Peste jumatate din greutatea scortisorei este reprezentata de fibre, lucru deloc surprinzator daca se are in vedere provenienta ei. 
Numeroase studii arata ca scortisoara contine compusi similari insulinei, cu potential benefic in lupta impotriva diabetului de tip 2. La persoanele diabetice un consum zilnic de 3 g de scortisoara macinata timp de patru luni antreneaza o diminuare semnificativa a glucozei si a anumitor lipide sangvine. Recent, s-a descoperit ca scortisoara are capacitatea de a reduce activitatea unei enzime asociata cu aparitia reactiilor inflamatorii sau alergice in boli precum astmul, rinita alergica si psoriazisul.

Atentie la consumul de scortisoara

 

Cumarina este o substanta naturala prezenta in mici cantitati in trifoi, lavanda, miere, ceai verde, etc. Cea mai importanta sursa de cumarina ramane totusi scortisoara. Cumarinele sunt substante cu toxicitate ridicata la sobolani si usor toxice la om, care pot antrena leziuni reversibile in ficat si rinichi. In urma unor experimente pe animale s-a constatat ca pot fi si cancerigene, de aceea autoritatile sanitare din mai multe tari atrag atentia asupra consumului excesiv de scortisoara cassia. Autoritatea Europeana de Securitate Alimentara recomanda o doza zilnica acceptabila de 0,1 mg cumarina / kg greutate corporala, adica aproximativ 7 mg pentru un adult. Un calcul simplu arata ca o lingurita de scortisoara cassia aduce un aport de cumarina (are 0,45 % cumarina, adica intre 15-20 mg) care depaseste cantitatea recomandata. Concentratia de cumarina este diferita in functie de sortimentul de scortisoara. 

Pe plan local se cultiva mai multe varietati de scortisoara, dar pe piata internationala doar cateva sunt mai cunoscute.

Scortisoara de China (Cinnamomum cassia)

 

Reprezinta 88% din scortisoara produsa in intreaga lume, prin urmare este sortimentul cel mai consumat, inclusiv in Romania. Rulourile de culoare rosu inchis spre maroniu sunt constituite dintr-un singur strat de coaja foarte groasa, dificil de rupt cu mana. In fapt, aceste rulouri sunt atat de dure, incat ar putea deteriora rasnita de cafea. Este varietatea care contine cantitati importante de cumarina. S-a constatat ca batoanele au mai putina cumarina decat pudra. Producatorii macina coaja intreaga pentru a obtine pudra, in timp ce batoanele, ca sa fie mai atractive la vanzare, sunt curatate de coaja exterioara bogata in cumarina. 

Scortisoara de Ceylon (Cinnamomum verum)

 

Provine din Sri Lanka si este considerata adevarata scortisoara. Batoanele de culoare maroniu deschis spre crem sunt formate din straturi subtiri de coaja usor flexibile. Se pot rupe cu mana si pot fi transformate usor in pudra cu o rasnita de cafea. Reprezinta doar 11% din productia mondiala si, in consecinta, se gaseste mai greu in comert. Scortisoara de Ceylon este ideala pentru consum deoarece contine cantitati neglijabile de cumarina si are savoarea cea mai subtila.

Scortisoara de Indonezia (Cinnamomum burmannii)

 

Seamana mult la aspect cu cea chinezeasca, insa are mai putina cumarina. Este putin mai scumpa decat cassia si se gaseste si pe piata autohtona sub forma de batoane si pudra.

Uleiul de scortisoara, un produs antimicrobian 

 

Gustul si mirosul particular al scortisoarei sunt atribuite aldehidei cinnamice, compus cu puternice proprietati antimicrobiene, care se regaseste in concentratii ridicate in uleiul esential de scortisoara. 
Uleiul de scortisoara se obtine prin distilarea scoartei, radacinelor sau chiar a frunzelor. Se utilizeaza in aromoterapie, farmacologie, industria cosmetica si a parfumurilor. De obicei, se adauga la alte preparate sau amestecuri de uleiuri esentiale pentru a le masca gustul neplacut sau pentru a le potenta  efectul terapeutic. 
Uleiul de scortisoara este un concentrat natural puternic si poate provoca reactii adverse. Din aceasta cauza trebuie administrat intern cu prudenta si doar pe timp limitat, diluat si cu respectarea stricta a indicatiilor din prospectul producatorului.

Leave a Reply

Subscribe to Posts | Subscribe to Comments

Cele mai citite articole

Un produs Blogger.

- Copyright Impenetrabil 2013 -