Posted by : Matei Gavris miercuri, 5 iunie 2013



Cartoful este originar din America de Sud, unde se cultiva de peste 10.000 de ani. Englezii si spaniolii l-au adus in Europa in jurul anului 1750. La inceput acru la gust, prin perfectionarea  metodelor de insamantat, cartoful a devenit varietatea dulce de azi. Se cultiva peste tot in lume si este leguma cea mai consumata.


Ce contine cartoful

Cartoful  face parte din familia Solonaceae alaturi de rosie, vanata sau ardei, dar pentru ca are mai mult amidon decat majoritatea legumelor multi il asimileaza nutritional cu cerealele. Amidonul este un zahar complex care se intalneste nu numai in cereale, ci si in leguminoase si, in general, in tuberculi. Desi amidonul se absoarbe mai lent in organism decat zaharurile simple, prezinta acelasi mare neajuns, si anume produce o descarcare brusca de glucoza in sange. 
In stare cruda amidonul nu se digera de tractul digestiv si de aceea este necesara prelucrarea termica a produselor. Chiar si asa, o fractie denumita amidon rezistent ramane nedigerata si nu se absoarbe. Observand efectele benefice ale amidonului rezistent asupra reducerii lipidelor sangvine si riscului de cancer de colon, cercetatorii considera ca amidonul rezistent este un indicator important de calitate al alimentelor ce contin amidon. Cantitatea de amidon rezistent difera de la un aliment la altul, dar si in functie de felul in care acesta se gateste. De exemplu, cartofii fierti cu coaja au mai mult amidon rezistent decat cartofii fierti fara coaja. 
Pe plan nutritiv cartoful nu este un simplu rezervor de zaharuri. Poseda, de asemnea, mult potasiu cu rol in controlul presiunii arteriale. Astfel, un cartof mare fiert in coaja are de doua ori mai mult potasiu decat o banana mijlocie. 
Contrar a ceea ce s-ar putea crede, in cartof se gasesc si antioxidanti, acizi fenolici si flavonoide cu rol in protejarea organismului impotriva stresului oxidativ. Dupa anumite studii, gatitul nu afecteaza prea mult capacitatea antioxidanta a cartofului. Exista foarte multe varietati de cartofi, cu coaja alba, gabena sau rosie, dar exista si tuberculi cu pulpa galbena, violeta sau mov, mult mai bogati in antioxidanti. Cu cat cartofii sunt mai colorati, cu atat este mai bine pentru santatea ta. 



Ingrasa cartoful? 

Cartoful aduce un aport energetic mai scazut decat pastele sau painea. 100 g de cartofi furnizeaza 85 kcal, fata de 150 kcal cat asigura aceeasi cantitate de paste sau 250 kcal in cazul painii. Cand nu este prajit, cartoful este sarac in calorii si nu ingrasa. Principiul, de fapt, este general, nici un produs in sine nu ingrasa daca este consumat cu moderatie si preparat bine. 
La sfarsitul anilor '70 cercetatorii au descoperit ca fiecare aliment ingerat, ce contine carbohidrati, determina in organism o anumita crestere a glicemiei. Notiunea de indice glicemic masoara tocmai aceasta amplitudine a ei. Indicele glicemic de referinta, 100, este al glucozei. Cu cat un aliment este mai apropiat de 100, cu atat are un indice glicemic mai mare. Iar cartoful, fiind bogat in amidon, creste rapid glicemia. Indicele sau glicemic este influentat puternic de modul in care este gatit. Cartofii prajiti au un indice glicemic mare, de 95, iar cei gatiti la cuptor aproape 90. Cartofii piure au unul de 80, cei fierti de 70, in timp ce cartofii fierti in coaja sau gatiti la aburi de 65. Cartofii noi, mai saraci in amidon, au indicele glicemic cel mai scazut, de 61. 
Consumand alimente cu indice glicemic ridicat, organismul nostru produce cantitati mari de insulina. Aceasta declanseaza, printre multe altele, procesul de stocare a glucozei sub forma de grasimi corporale in scopul utilizarii ei ulterioare. Variatiile de glicemie cauzate de actiunea insulinei duc la aparitia senzatiei de foame. Pe termen indelungat consumul unor astfel de alimente este asociat cu cresterea riscului de obezitate, diabet, boli cardiovasculare si cancer.




Cum scazi indicele lui glicemic? 

In primul rand, prin consumul de cartofi in combinatie cu legume. Se poate inlocui o parte din acestia cu o cantitate echivalenta de legume: dovlecei, broccoli, conopida, mazare si fasole verde, etc. In nici un caz, cu orez sau paste pentru ca au acelasi impact negativ asupra glicemiei. 
In al doilea rand, este bine ca mancarea de cartofi sa fie servita impreuna cu salata de cruditati, care sa fie asezonata cu vinegreta din otet sau lamaie. Cercetatorii au descoperit ca alimentele acide, in particular otetul, dar si anumite fructe ca lamaia sau grepfruitul, impiedica cresterea rapida a glicemiei. Otetul poate sa scada indicele glicemic cu 15-35% si poate ameliora sensibilitatea la insulina atat la persoanele sanatoase, cat si la cele cu diabet. 
Prin racire amidonul devine rezistent si indicele sau glicemic scade cu pana la 30%, de aceea lasa cartofii sa se raceasca inainte de-ai manca.
Dupa un studiu recent, flavonoidele din ceaiul verde reduc glicemia unei mese bogate in amidon. Cercetatorii cred ca ele inhiba enzimele ce transforma amidonul in glucoza, cu conditia ca ceaiul sa fie baut imediat dupa masa si nu mai tarziu. Flavonoidele nu au nici un efect asupra zaharurilor simple. 


Ce cantitate de cartofi sa consumi?

Pentru o buna sanatate, la o masa este suficienta o portie de 100 g de cartofi, adica un cartof mijlociu. Putini cunosc ca indicele sau glicemic ridicat are si un revers pozitiv. Dupa o masa ce determina o secretie mare de insulina, creste sinteza de serotonina, hormonul starii de bine. Daca esti stresat sau ai tulburari de somn, un cartof la masa de seara te poate ajuta sa te relaxezi.

Leave a Reply

Subscribe to Posts | Subscribe to Comments

Cele mai citite articole

Un produs Blogger.

- Copyright Impenetrabil 2013 -