Ii dai creierului tau combustibilul de care are nevoie?




Schimbarea metabolismului energetic are efecte pozitive majore asupra creierului. Pornind de la constatarea ca in anumite afectiuni ale sistemului nervos central dieta ketogenica, o dieta extrema, greu de respectat si cu multe efecte adverse, poate sa aduca ameliorari, atunci aplicarea ei intr-o mica masura la alimentatia noastra obisnuita, poate de asemenea sa aduca beneficii. In mod normal organismul nostru functioneaza pe glucoza. Carbohidratii sunt transformati in glucoza, care apoi este folosita de celule.

Dieta ketogenica presupune trecerea pe un alt tip de combustibil, si anume pe corpi cetonici. Acest lucru se realizeaza prin axarea alimentatiei pe grasimi, cu un consum proteic limitat la necesitatile organismului si cu unul glucidic extrem de scazut. Ficatul va transforma grasimile in acizi grasi si corpi cetonici. Acestia din urma vor ajunge la creier si vor fi folositi de neuroni in loc de glucoza. Corpii cetonici sunt surse foarte compacte de energie, iar ca sa-i utilizeze optim neuronii trebuie sa-si mareasca numarul de mitocondrii (centralele energetice ale celulei), ceea ce duce  la crestea rezistentei si stabilitatii neuronale. Multe persoane confunda dieta ketogenica cu dieta Atkins. Dieta Atkins presupune un consum mult mai mare de proteine si unul putin mai mare de carbohidrati.
Dieta ketogenica a aparut in 1920 cu scopul de a trata epilepsia la copii. Intre timp s-au descoperit numeroase medicamente cu efect in epilepsie, iar dieta ketogenica a fost data uitarii. In prezent aceasta este recomandata copiilor epileptici care nu raspund la medicatia obisnuita.

Studiile arata ca dieta ketogenica are potentialul de a ameliora diverse afectiuni alte sistemului nervos ca boala bipolara, autismul, depresia, scleroza amiotrofica laterala, boala Alzheimer si boala Parkinson. De asemenea, exista indicii ca ofera protectie in atacul cerebral si in traumatismele cranio-cerebrale.

Mecanismele prin care dieta ketogenica functioneaza nu sunt foarte bine intelese si difera de la o afectiune la alta. In cazul epilepsiei se pare ca stabilizeaza neuronii si le inhiba hiperexcitabilitatea. In tratamentul bolii bipolare se folosesc medicamente antiepileptice. Exista doua cazuri documentate (timp de 2, respectiv 3 ani) de femei cu boala bipolara ce au trecut pe dieta ketogenica. Rezultatele sunt promitatoare. In ambele cazuri dieta ketogenica a fost bine tolerata, iar variatiile de dispozitie au fost semnificativ reduse. Se presupune ca functioneaza prin reducerea sodiului din neuroni datorita acidifierii plasmei.
Autismul este o alta afectiune care poate beneficia de dieta ketogenica in conditiile in care aproximativ o treime din copiii autisti au epilepsie si studiile arata existenta disfunctiilor mitocondriale la acestia. De asemenea, numeroase studii arata o legatura intre autism, schizofrenie si boala bipolara, fiind considerate manifestari diferite ale aceleiasi probleme de baza. In plus, intr-un studiu pe 30 de copii cu autism ce au urmat timp de 6  luni dieta ketogenica, s-au constatat imbunatatiri in ce priveste comportamentul social, interactiunile, hiperactivitatea etc.

Neuronii persoanelor cu Alzheimer nu mai foloseasc optim glucoza ca sursa de energie, rezultand degenerarea creierului si, implicit, a capacitatilor cognitive. Insa acest mecanism nu se aplica si in cazul corpilor cetonici. Acestia pot sa fie utilizati si astfel previn moartea neuronala.

Dieta ketogenica pura este greu de tinut si pot sa apara numeroase efecte adverse. O varianta mai atractiva este dieta cu indice glicemic scazut si cu adaos de alimente bogate in grasimi de calitate, ca pestele gras, avocado, nuca de cocos, uleiul de masline extravirgin, untul, etc. Din cand in cand, poti sa-ti determini metabolismul sa functioneze pe corpi cetonici daca dimineata nu mananci nimic, ci doar bei o cafea in care pui 2 lingurite de unt. Cafeaua contine colinomimetice ce scad senzatia de foame, iar untul induce eliberarea de leptina, hormon care iti da senzatia de satietate. Asa ca daca stai fara sa mananci nimic aproximativ 4 ore nu vei avea probleme cu foamea si vei experimenta efecte benefice asupra creierului: putere marita de concentrare, imbunatatire a memoriei si calm.


Comentarii