Tot ce este bine sa stii despre somon




Descoperirea acizilor grasi omega 3 si a beneficiilor lor a redefinit alimentatia omului modern si a determinat cresterea consumului de peste gras oceanic, inclusiv de somon. Prezent in trecut doar in dieta traditionala a catorva popoare, astazi, somonul este mancat din ce in ce mai mult, ca urmare a cresterii lui intensive in crescatorii.

De ce sa consumi somon


Somonul face parte din categoria pestilor de calitate, fiind considerat unul dintre cei mai gustosi si sanatosi pesti din lume. Somonul este valoros nutritional datorita bogatiei in acizi grasi omega 3, triptofan, fosfor si vitamine din grupul B. Astfel, 100 g de somon acopera 96% din necesarul de triptofan, un aminoacid precursor al serotoninei cu numeroase functii importante in organism. Pe langa triptofan, carnea lui contine alti opt aminoacizi esentiali pentru organism, somonul constituind o sursa remarcabila de proteine complete.
Acizii grasi omega 3 din grasimea de peste au proprietatea de a reduce trigliceridele si tensiunea arteriala. Se pare ca oamenii care consuma peste gras sufera mai putin de boli cardiovasculare, depresii, artrite si boala Alzheimer.  
Carnea de somon aduce un aport consistent de vitamina D, atat de necesara in cresterea imunitatii, mai ales in sezonul rece. Vitamina D se gaseste in putine alimente, iar iarna organismul o sintetizeaza in cantitati reduse. 

 

Ingrasa somonul? 


Unii considera somonul un peste prea gras. Este adevarat ca somonul de crescatorie, pentru ca se misca putin si este hranit cu furaje de peste, contine mai multe grasimi. Dar, si in aceste conditii, proportia lor nu o depaseste pe cea din carnea rosie slaba. Persoanele preocupate de greutate pot sa-l consume linistite. Mai mult, daca nu este prajit, somonul aduce un aport caloric redus de 200 kcal la 100 g produs.

 

 

Ce somon sa alegi


Somonul salbatic este superior nutritional celui de crescatorie si inmagazineaza si mai putini poluanti. Din pacate, este mai rar si foarte scump. Somonul este celebru pentru carnea sa rosie, a carei culoare este data de astaxantine, antioxidanti carotenoizi din lumea acvatica. La originea acestui pigment stau algele si microorganismele mancate de creveti, care, la randul lor, sunt hrana pentru somon. In crescatorii somonii primesc doar  furaje de peste, de aceea carnea lor este alba. S-a constatat ca aceasta carne, desi are un gust identic cu cea rosie, nu este apreciata de consumatori. Astfel, s-a ajuns sa se puna in mancarea pestilor un colorant alimentar sintetic denumit E161j.

 

Care sunt principalii poluanti din carnea de somon


Somonul, indiferent de provenienta lui, de fapt, la fel ca toate celelalte tipuri de peste, poate fi contaminat cu metil mercur. In mod normal somonul, nefiind un peste mare, nu acumuleaza concentratii ridicate din acest poluant. Metil mercurul poate produce leziuni nervoase si cerebrale la fetii in dezvoltare si la copiii sub 30 de luni. In tarile nordice, unde se mananca mult peste, sunt stabilite restrictii de consum, de cel mult doua portii pe saptamana, pentru femeile insarcinate, cele care alapteaza si copiii mici.
In carnea pestilor din marile nordice, in special din Marea Baltica, dar si in carnea pestilor din crescatorii, a fost semnalata prezenta dioxinei, un poluant cu potential toxic si cancerigen, deosebit de periculos pentru sanatate. Sursele de dioxina pot fi naturale (eruptii vulcanice, incendii forestiere)  sau pot proveni din activitatea umana. Expunerea cronica la aceasta, prin consumul de peste contaminat, poate sa duca la disfunctii reproductive, dereglari ale tiroidei, diabet si afectarea sistemului imunitar si nervos.
In plus, cresterea intensiva a somonului in crescatorii necesita administrarea unor substante, ca hormoni de crestere si antibiotice, care, cu toate ca nu fac parte din randul poluantilor, se comporta la fel ca si acestia in organism.

 

Cum diminuezi expunerea la poluanti


Somonul este doar unul din pestii grasi bogati in omega 3. Este bine sa stii ca poti reduce riscul de expunere la anumite substante toxice, alternand tipurile de peste gras oceanic, mai ales ca unii dintre ei, precum macroul, heringul, tonul si sardina, se gasesc doar in varianta salbatica. 
Desi pielea somonului concentreaza grasimi si, implicit acizi grasi omega 3, este de preferat sa-l gatesti fara ea deoarece cei mai multi poluanti sunt lipofili si se acumuleaza predominant in tesutul gras.


Cum se poate manca somonul


Somonul de pe piata provine in principal din acvacultura din Norvegia si poate fi cumparat proaspat, congelat sau sub forma de fileu afumat sau marinat. 
Inainte de a gati carnea de somon, pentru un plus de savoare, poti sa o marinezi cu suc de lamaie, ierburi aromatice proaspete sau uscate, ghimbir, sau cu orice alte ingrediente pe care le folosesti in mod obisnuit in bucataria ta. 
Fileul de somon afumat prezinta neajunsul ca poate contine hidrocarburi aromatice policiclice, suspecte de aparitia cancerului la stomac. Din aceasta cauza, daca te preocupa sanatatea, este bine sa eviti consumul lui prea des, mai ales ca poate fi inlocuit cu pestele din conserve in sandwichuri, aperitive si salate.


Comentarii