Otetul si sanatatea



Otetul este un produs acid rezultat in urma fermentarii alcoolului etilic de catre bacteria denumita acetobacter. Cele mai multe vegetale bogate in glucide (cereale, orez, mere, pere, banane, struguri, grapefruit, curmale, miere, struguri, etc) pot fi transformate in alcool si apoi in otet. Exista o mare varietate de sortimente de otet in functie de materia vegetala supusa fermentarii, dar si de metodele de fabricatie folosite: naturale sau industriale.

Ce beneficii are otetul pentru sanatate

Consumul de otet s-a dovedit deosebit de interesant pentru controlul glicemiei. Mai multe studii au constatat ca prin adaugarea de 15-30 ml de otet in mancare se reduce glicemia imediat dupa masa. Otetul are capacitatea de a inhiba activitatea enzimelor responsabile de digestia glucidelor si cresterea utilizarii glucozei de catre organism. La originea acestui efect sta acidul acetic din otet, o crestere a concentratiei lui antrenand o scadere mai mare a glicemiei. Sunt necesare insa studii importante inainte de a se putea afirma ca otetul poate fi folosit in prevenirea si tratarea diabetului de tip 2. 
Un studiu facut pe sobolanii hipertensivi sugereaza că un consum zilnic de otet poate reduce activitatea reninei, o enzima vasoconstrictoare implicata in aparitia hipertensiunii. 
Otetul de calitate obtinut prin fermentare naturala este considerat o buna sursă de antioxidanti, si anume de compusi fenolici. Se pare ca acesti antioxidanti juca un rol protector impotriva anumitor boli neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer sau Parkinson . 
Un studiu efectuat in China pe o populatie cu incidenta crescuta a cancerului de esofag indica faptul ca otetul ajuta la prevenirea acestui tip de cancer. 
Osteoporoza este o boala caracterizata prin pierderea progresiva a masei osoase. Un studiu efectuat pe animale a demonstrat ca includerea unei mici cantitati de otet in dieta lor timp de o luna duce la cresterea solubilitatii calciului si, prin urmare, la o mai buna absorbtie a lui in intestin. In plus, acidul acetic din otet permite diminuarea vitezei de reinnoire a osului in perioada de postmenopauza. Desi acest studiu arata un efect interesant al consumului de otet în prevenirea osteoporozei, mai sunt necesare cercetari suplimentare care sa valideze rezultatele la om. 
Datorita aciditatii sale otetul are proprietati antibacteriene, a caror eficienta insa nu s-a putut confirma decat pe anumite tipuri de bacterii. 

 

Este bun otetul pentru slabit?

Extrem de populara inca din anii '70, dieta cu otet de-a lungul timpului si-a aratat ineficienta in slabit. Totusi, un anumit adevar exista, si anume otetul contribuie modest la scaderea in greutate. Studiile sugereaza ca adaugarea de otet in mancare nu numai ca reduce indicele glicemic, dar aduce si o mai mare satietate. Cu toate ca unele alimente pot fi de ajutor in slabit, este bine sa fie consumate cu moderatie. Niciun produs nu este magic si nu te ajuta sa pierzi în greutate fara un stil de viata sanatos cu o alimentatie adecvata si exercitiu fizic.

Atentie la consumul de otet

Cateva picaturi de otet balsamic transforma o mancare obisnuita intr-o experienta remarcabila si o salata banala intr-una savuroasa. Carnea marinata cu otet se fragezeste si isi imbunatateste gustul. Otetul se foloseste de asemenea pentru a preveni innegrirea fructelor si legumelor si pentru conservarea lor.
In cazul consumului de otet functioneaza principiul moderatiei, adica in cantitati mici este benefic, in schimb in exces este periculos. Un consum ridicat de otet poate duce la hipokaliemie (nivel scăzut de potasiu in sange) şi osteoporoza. Metabolizarea alimentelor acide necesita scoaterea mineralelor din oase, iar in timp oasele se demineralizeaza si apare osteoporoza.

Otet balsamic

Spre deosebire de tipurile clasice de otet, otetul balsamic are o savoare aparte si un gust dulce acrisor care il fac deosebit de apreciat. Otetul balsamic traditional se produce din suc de struguri culesi toamna tarziu care se pun la fermentat in butoaie de lemn de diferite esente, uneori chiar timp de cativa ani pentru a dobandi arome puternice. Otetul balsamic din regiunea Modena (Italia) este scump deoarece productia este relativ scăzuta si cererea este in continua crestere. In comert se gaseste mai degraba un otet balsamic de fabricatie industriala. 

Otet bio

Din pacate, cea mai mare parte a otetului comercializat este industrial si se face pornind de la alcool distilat. Otetul produs industrial nu are timp suficient sa fermenteze, fiind privat de unii compusi naturali benefici pentru organism. In plus, poate sa contina coloranti, conservanti si arome artificiale. Otetul bio nu prezinta aceste neajunsuri deorece se produce prin fermentatie naturala din fructe care provin din agricultura ecologica. De asemenea, se invecheste in butoaie de lemn. 

Otet aromat

Otetul aromat poate fi preparat in casa prin macerarea timp de sase saptamani la soare a unor ingrediente aromatice (flori de soc, tarhon, menta, busuioc, cimbru, frunze de dafin, cuisoare, scortisoara, piper) in otet de calitate.

Care sunt riscurile consumului de otet

Otetul este o posibila sursa alimentara de sulfiti. Acestia sunt substante ce se gasesc in mod natural în unele alimente sau se adauga ca aditivi alimentari pentru conservare. Sulfitii pot provoca reactii alergice. Riscul de hipersensibilitate la sulfiti este mai ridicat la asmatici. 
De asemenea, otetul are un continut ridicat de histamina, mediator implicat in reactiile alergice si anumite reactii inflamatorii, de aceea persoanele sensibile la histamina este de preferat sa evite consumul lui.
Aciditatea otetului poate cauza probleme. Un studiu efectuat în randul adolescentilor a stabilit ca otetul consumat regulat creste eroziunea dintilor. In cazul persoanelor cu ulcer gastric se recomanda consumarea lui cu prudenta pentru ca poate agrava boala.



Comentarii