5 minciuni despre grasimi

Grasimile fac grasime

 

 

Grasimea se acumuleaza sub piele si ne face moi si pufosi. Pare evident pentru toata lumea ca grasimile din alimentatie cresc in mod necesar stratul de grasime. Dar nu este chiar asa simplu. Este adevarat ca ele contin mai multe calorii pe gram decat carbohidratii sau proteinele. Pe de alta parte insa, avem o aversiune naturala sa mancam multa grasime, deoarece, digerandu-se mai greu, aceasta produce rapid senzatia de satietate si dezgust, in special daca se consuma singura. Ceea ce nu este valabil pentru zahar, putem sa-l mancam in cantitati uriase, fara sa ne dam seama, mai ales daca il absorbim sub forma de alimente care nu au gust dulce, ca painea, pastele, cartofii, etc. Decat sa vanezi grasimile din dieta ta, mai bine vaneaza zaharul si vei vedea cum revii la greutatea normala, fara a face nimic altceva. Nu exista aproape nici o diferenta intre o dieta saraca in carbohidrati si o dieta saraca in grasimi. Din contra, regimurile sarace in glucide par a fi mai eficiente pe termen lung. Mai mult, ele pastreaza o mai buna sanatate cardiovasculara.


Grasimile saturate sunt rele 

 

 

In anii '60, brusc s-a decis ca grasimile sunt responsabile de bolile de inima, mai ales cele saturate. Aceasta inovatie a venit de la studii partinitoare si decizii politice care s-au dovedit dezastruase. O meta analiza de studii stiintifice publicata in 2010 a concluzionat definitiv ca "nu exista nicio legatura intre grasimile saturate si bolile de inima". Prin urmare nu ai niciun motiv sa te privezi de uleiul de cocos sau palmier, bogat in acizi saturati, si chiar de unt si smantana daca iti plac lactatele. Pentru ca alimentele grase se digera mult mai greu decat glucidele sau proteinele, iti dau o senzatie puternica si durabila de satietate. De asemenea, iti permit sa controlezi mai bine apetitul, sa limitezi gustarile, sa te simti mai bine in pielea ta si sa fii mai activ, in consecinta te ajuta sa-ti recapeti greutatea obisnuita.


Uleiurile vegetale sunt cele mai bune 

 

 

Uleiurile vegetale bogate in acizi grasi polinesaturati sunt considerate bune pentru sanatate deoarece diminueaza riscul cardiac. Dar este vorba de o mare neintelegere: acizii grasi polinesaturati nu sunt toti egali. Acizii grasi polinesaturati omega 6 au un efect inflamator, rau pentru artere, in timp ce acizii grasi omega 3 sunt antiinflamatori, buni pentru artere. Omul are nevoie sa consume intr-o proportie optima omega 6 si omega 3: trebuie sa manance mai putini din primii si mai multi din ceilalti. Raportul corect este de 2-4 ori mai mult omega 6 decat omega 3. Alimentatia moderna este prea bogata in omega 6, prezent in uleiul de floarea soarelui, porumb, soia, etc si prea saraca in omega 3, intalnit in uleiul de in, nuci, rapita si peste, ceea ce explica partial cresterea numarului de boli de inima. Proportia frecvent intalnita este de 20 la 1 sau chiar de 30 la 1.


Alimentele degresate sunt bune pentru sanatate 

 

 

Stii care este gustul unui aliment caruia i s-a tras toata grasimea? Ei bine, este exact de carton. Nimeni nu ar vrea sa-l manance. Industria alimentara o stie si adauga alte ingrediente pentru a compensa lipsa grasimilor. In general, acestea sunt zaharuri: zahar, sirop de glucoza fructoza, indulcitori artificiali ca aspartamul. Aceste alimente cresc puternic foamea. Grasimile, din contra, ramanand mult timp in stomac pentru a fi digerate de sucul gastric, dau o senzatie durabila de satietate. Deci este foarte dificil sa slabesti daca mananci produse fara grasimi.


Colesterolul din ou este rau pentru inima

 


Oul, unul dintre cele mai bune alimente, a fost puternic demonizat in ultimele decenii. Galbenusul de ou, dupa unii dieticeni moderni, era mai periculos decat Dracula din cauza bogatiei sale in colesterol, factor de risc in bolile cardiovasculare. Este adevarat ca galbenusul de ou contine 212 mg de colesterol, ceea ce este mult in raport cu alte alimente. Dar este, de asemenea, dovedit ca nu colesterolul alimentar creste colesterolul sangvin. Colesterolul sangvin este fabricat de ficat, pornind de la zahar.
Un studiu de amploare, pe 4 milioane de persoane, aparut in British Medical Journal, a concluzionat din nou ca "mancand un ou in fiecare zi, nu creste riscul de boala cardiaca si chiar este posibil sa scada riscul de atac cerebral, cu exceptia situatiei persoanelor cu diabet". De mentionat ca in galbenusul de ou se gasesc doi antioxidanti extraordinari, luteina si zeaxantina, care protejeaza ochii impotriva cataractei si degenerescentei maculare. 



Daca ti-a placut acest articol, alatura-te, cu un simplu LIKE, comunitatii noastre de cititori de pe pagina de facebook.



Sursa: http://www.santenatureinnovation.com/10-gros-mensonges-sur-la-nutrition/

 

Comentarii